3497..Nu li-i pierdută cale acelora

  Cu toate că-n timp neamul evreiesc s-o tot îndepărtat de vița sa și mai ales de EL. Prin cîte artificii ale vremurilor potrivnice lor, EL I-o urmărit de-a fir-a-păr. Să nu-i scape defel, mai abitir ca pe restul, pînă s-o lămurit că ei nu-și știu obligațiile. Față de ei însăși, de a fi cît mai acătării între ceilalți, abținîndu-se de la a-L părăsi mai ales pe față.
  Lașitatea lor și actuala religie „iudaică” îi străină de EL și nici nu-și pun problema. Îndreptării cum EL dorește între ei și-n fața SA, îndărătnici și derutați se înstrăinează morțiș de un firesc pierdut. Foarte, foarte puțini, un număr nesemnificativ încă răzlețiți prin lume mai au ceva cu evreii vechi. În sînge și, și mai puțin rămînînd încă corecți în fața LUI.
  Nu li-i pierdută calea acelora, doar să-L abordeze cu încredere și fermitate, primind ceea ce vor. De merită, aflînd direct și fără interpuși, avînd tăria necesară în timp și spațiu.