2750.Nici cum o iei nu-i bună treaba cu noi

  Oare vom reuși vreodată să-I fim cum ne dorește, curățați de netrebnicii. Ne înnoroiați, albiți și parfumați cu aer curat de munte, ne afumat de trebi umane prisni(curate, pure). Ce nu-s chiar cum trebuie oare SUS? Sîntem robii nevoilor ce-s poate nu prea corecte, cine știe ce va mai fi cu noi așa mizerabili încă. Cum nu reușim nici cum o iei, tot nu-i chiar bună treaba cu noi nedrepții ăștia.
  Ne vom mai domestici cum ne tot dorește EL, după așa înstrăinare cruntă. În care de nu erai ca iei, ardeai pe rugul, prostiei omenești intolerante, acuma-i mai bine. Te excomunică, cine se mai cred nedrepții LUI și ai noștri, închinători la necurați. Și de EL nici vorbă, dar de la EL ni se cer îndreptări, moralizări, binele întocmai. Între noi domnia dreptății și curățeniei sufletești, e greu dar nu imposibil, oare?
  Să-L știm bine nu alte tărășenii, ci doar EL, Adevăratul Dumnezeu. Oare va mai repeta venirea SA pe Pămînt să ne mai lumineze acuma de ar vrea. Către toți să-L vedem în măreția SA, să nu mai fie caz de aproximare greșită LUI și nouă. De mii de ani și să se termine. Și să ne rămîie doar între oameni să fim oameni cum trebuie.