2361.La ceva ce noi oamenii să ne pricepem

  Cînd vorbim degeaba fără a transmite ceva coerent, corect, adevărat. Deci să servească la ceva, ceea ce noi oameni să pricepem. Asta-i cheia, să înțelegem că altfel e în van, ne servind la nimica, vorbe-n vînt. Aiureli, ce foarte multe sînt zise azi, ca un concert de bruiere a vieții normale. Cît de normală mai poate fi viața azi, în așa nedreptate tot mai totalitară. Oare pînă cînd?
  Pe de altă parte graiul trebuie să transmită idei, gînduri, învățăminte concrete, practice. Demne și înălțătoare spre ceva ce poate nu ni-i dat încă, dar ne trebuie. Cînd vom merita să fim pregătiți a ști cum e de făcut, ca să fie bine conform celor de SUS. Și nouă în schimbarea viitoare ce va fi să fie, de vrem ori nu.
  Cu toate că ar fi bine, tocmai adineauri îI ziceam, să fim conștienți de noi ce și cum e de făcut. Sîntem din EL parțial și să ne situăm cum trebuie în pregătire, nu pe NV. Ci demni și cu gîndirea trează, dezmeticiți cît mai bine și implicați, știind despre ce e vorba. Că se poate duși cu sorcova și ne iese, dar nu sîntem cu toate acasă, fiind conduși de SUS. Peste capul nostru, ceea ce nu-i corect.