Se și laudă și exagerează nedreptățile ce le fac cu nerușinare, trucînd credința. Pe față ignorîndu-L că EL nu ar admite asemenea tărășenii fudule și goale fără Adevărul SĂU. Ci minciuna frustă, obraznică, trîntită tot mereu în fața a gură-casă cît vrei, naivi și nepretențioși. Duși de nas, imorali, unde dreptatea-i tot mințită din vîrful religiilor pînă jos.
Cu urmări mereu de părăsire în nevoi cu duiumul, scurtarea vieții și nemulțumiri. Ne înțelegîndu-și viața, menirea de oameni de omenie, ce nu ajung a fi, ci muhaiele. De doi bani, fără EL și înrăiți, nepăsători ai binelui dezinteresat, adevărat.
