2515.Ce ți-o alegeai în deplină libertate, cît era

  Să cunoaștem lumea, era o practică veche în care-ți dovedeai iscusința de a trăi pe piciorele tale. În cadrul profesiei ce ți-o alegeai în deplină libertate, cît se putea în familie și între apropiații tăi. Porneai, de capul tău, liber, după o oarecare pricepere a unei îndeletniciri, să-ți demonstrezi ție însăși și altora de ce știi. Luptîndu-te cu nefirescul, nedreptatea, neîncrederea, autosuficiența.
  Întărindu-te ca om în primul rînd și era determinantă învățătură, că azi nu-i așa. Și o primim în barbă de la niște netrebnici cu diplomă falsă, cumpărată, niște impostori. Bineînțeles avem de învățat libertatea cu marele și micile ei carențe, capcane. Și pentru unii și pentru alții lipsindu-ne omenia și poate și profesia, dar fuduli de nedreptatea la modă.
  Că a fi azi om e lucru mare, e nedreptatea tare, fără EL și între noi în disperare. Că oricine profesional demonstrează pricepere e și ceva omenește în el îmbunătățit. Că sînt și excepții, sigur în lumea de azi cu așa cusururi multe întîlnite mai oriunde. Nedreptatea face rele cît vrei, înrăind buni profesioniști, înlesnindu-le să se dezumanizeze.