3473.Punîndu-i cu botul pe labe pe nevolnici în rînd cu ordinarii

  Hazlii ni se par nouă ăști cu picioarele pe pămînt, că lor nedrepților LUI și ai noștri, nu. Ei sînt dați să fie potlogari pînă-n pînzele albe, umblînd cu fofîrlica și perversiuni. Imoralități și toate neghiobiile de ne imaginat la oameni corecți, ci demenți între ei mereu. Puși pe nefăcute, trufașe prostii ziua în amiaza mare cu felinarul aprins, ori alt mijloc de aburire.
  A destui ocazionali gură-cască, în timp aflîndu-și menirea trăsnăilor ce nu țin de EL și noi. Mergînd pînă acolo de îndrăznesc spurcăciunile să-și aloce de la sine putere, obrăznicii de ne închipuit normal. Titluri și firme de sfinți, preasfinți, ultra sfinți, prea curați..., netrebnici fără Dumnezeu. Ci-n virtutea necurățeniei lor nebune, prostindu-se între ei și noi aflîndu-ne neputincioși.
  De așa năzbîtii, doar EL punîndu-i cu botul pe labe pe nevolnici în rînd cu ordinarii. Ordinari în necazuri și pieiri pe capete nedemne de EL și noi, acei inconștienți obraznici.

1405.Şi-o răcit gura de pomană

   Amara dulceaţă, nu ştiu cum să zic, dulceaţa de cireşe amare-i un deliciu, dar viaţa dulceaţă amară. Nu  cred că-i prea dorită, decît poate fără amăreală, dar nu-i posibil. Ne dorim şi cu porcu-n coteţ şi cu buzele unse, dar nu se poate. Nici îndreptaţi nu sîntem în stare a fi, nici nu-L ştim corect cine-I, ci nedreapta dublă închipuire din nt.
   Şi El nemulţumit de noi ne părăseşte şi nevoile, bolile, cancerele, paraliziile, de nervi, de inimă, de toate felurile şi altele noi nouţe. De nu ne mai putem apăra de ele. Dar minte să ne vie în cap nu se poate. Sîntem impotenţi cu mintea, gîndirea ni-i anchilozată. Vai de voi nedrepţilor, degeaba-m bat gura, nu luaţi nici pe două surcele, ce vă zic. Puneţi la spate, şi EL pe voi de asemenea nu vă bagă-n seamă, ca şi voi pe EL.
   Sînteţi pe o pantă ce vă duce-n pierzanie, încet, încet. Nu deodată, vă mai creditează niţel, dar numeroşi din voi nu mai apucă ziua de mîine şi chiar azi suferă şi voi cu ei pătimiţi. Nu aveţi curaj, degeaba aveţi alte calităţi, îs de prisos, de curajul vă lipseşte. Angajaţi-vă pe alţii capabili în locul vostru să vă ia de la spate cu impunerea a ceea nu aveţi. Da, într-adevăr în faţa LUI tot singuri trebuie să fiţi, interpuşii nu-s primiţi, doar de sînteţi handicapaţi grav, cu însoţitori responsabili.
   Cum nu ştiţi nimic? Nedrepţilor şi mincinoşilor de cîţiva ani numai eu vă tot zic îndreptaţi-vă. Dar cel mai principal EL însuşi o fost pe aici şi şi-o răcit gura de pomană, cu voi nedrepţii lumii. V-o şi părăsit la scurt timp, altoindu-vă exemplar nevoile cele mai dureroase pomenite vreodată, tot degeaba. Nedrepţi şi neruşinaţi cît încape şi daţi pe alăturea de preaplinul nedreptăţii voastre în lume. Vai de voi neisprăviţilor, mai e de lucru cu voi şi nu vă lăsaţi îndrumaţi, halal să vă fie!
   Mă gîndeam că EL E cu nasul pe sus şi voi sărăcuţii nu ştiţi pe unde să scoateţi cămaşa, că EL vă asupreşte cu-n fel de impunere neînţeleasă de voi nepricepuţii. Aiurea, sînteţi nişte potlogari înrăiţi şi neruşinaţi, vă faceţi pe niznaiu. Şi-o ţineţi întruna cu prostia în faţa SA şi a celor ce ştiu realitatea lumii hîde în care sînteţi.