2959.Cît vom exista fiind în cîmpul învățării vieții

  Nu e de condamnat naivitatea și alte porniri încă tinere, necoapte pînă dobîndim. Maturitatea adevărată, corectul comportament între oamenii societății. Încă din familie și de pe băncile școlii, ne formăm și de mai întîrziem cu unele neînțelegeri. Pînă ne edificăm, experimentăm binele, utilul și frumosul în vorbe și fapte demne. Omenești de neclintit, ce-s de durată în viață, consolidîndu-ne oameni între oameni.
  Ce formăm baza societății, familiei, nației, țării și lumii, nu prin nedreptăți. În fața LUI și-n imoralitate, urîțenie și răutăți ce-s de evitat mereu, corectîndu-ne oricînd. Ne mai împiedicăm uneori din neatenția firii omenești în formare. După aia gata, sîntem capabili de multe cumsecade și ponderați întîmpinînd neregulile. Ferm și clar, dobîndind continuu experiența devenirii umane adevărate.
  Cît vom exista fiind în cîmpul învățării de toate necesare vieții. Cunoscîndu-L cum trebuie și noi revenindu-ne a fi omenoși, buni și folositori tuturora. Toleranți și cu spirit de întrajutorare, competent și responsabil.