Se afișează postările cu eticheta îngrijorăm mereu. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta îngrijorăm mereu. Afișați toate postările

luni, 18 martie 2013

3049.Mulțumiți cu cît se poate, la cel moment dat

  Ne îngrijorăm mereu și așa-i normal, să nu fluierăm a pagubă cel puțin în continuare. De sîntem prea siguri pe noi și simțim că ne merge, cu 7 boi în brazdă. Nu că-i amăgire grabnică urmată de uimită nefericire și dai toate pe una. Mai bine ponderare mulțumindu-I cu cît avem, chiar de ni-ar mai trebui multe și mărunte. Că nu ne mulțumim niciodată, decît foarte rar ne dăm seama de noi înșine.
  Cum stăm de bine și familia deasemenea, atunci e momentul să-L preamărim în gînd. Să nu ne știe nimenea, noi înșine în sinea noastră LUI mulțumindu-I cumsecade. De simțim și darnici să fim, cu răbdare și ne zgîrciți, vom fi îndrumați. Fiți siguri și lăsați-vă în seama LUI, mulțumire veți avea, să n-o irosiți în vînt!
  Mulțumiți cu cît se poate, la acel moment dat al vieții, că-n continuare nu se știe. Și să nu dăm toate pe una, la o adică nemulțumindu-L cu felul nostru de a fi. Și să ne coste nu numai pe noi, ne dîndu-ne seama de asta, poate niciodată, iresponsabili!