3579.Încă în așa lume ostilă LUI și nouă înșine, inconștienții!

  Chiar de unii ar încerca să-I fie cît pot în plasa SA, restul îi bruiem continuu. Și nu-L știm bine, nici binele și utilul nu-l știm între noi, nici moralizați nu viețuim. Dar obraznici, imorali, urîțiți în fapte și vorbe, îndepărtați de calea ce ne-o tot cere. EL nouă, n-o dibuim, ci numai nelegiuirea în fața SA și a oamenilor, ce-i de plătit întruna.
   Nu-I putem rămîne datori multă vreme, ne mai rabdă dar nu la nesfîrșit încăpăținați. Contrari mereu cerințelor LUI către noi, datornicii Creatorului nostru cît vom mai fi. Dar nerecunoscători și repede uitînd de EL și datoriile de oameni, ce ne tot  cere EL să le avem mereu în față. Demni cu adevărat omenoși și doar de EL știind cu adevărat demonstrînd totdeauna asta.
  Ne fățarnici, ci pe față oameni buni, căutîndu-I mulțumirea cît mai deplină. Cît putem mai corespunzător încă în așa lume ostilă LUI și nouă înșine, inconștienții!